Despre noi
Echipa editorială a Cavalerului Danubian
Autorii articolelor noastre
Actualizat pe 4 Noiembrie 2025
Publicația online 'Cavalerul Danubian'
Toate colecțiile noastre
Romania
2025
Fiecare autor listat
Mihai Rapcea: Avocat, Activist și Voce Patriotică în România Contemporană
În peisajul politic și juridic românesc marcat de controverse și transformări rapide, Mihai Rapcea reprezintă o figură complexă: un avocat cu o carieră de peste două decenii, un candidat politic cu viziuni naționaliste și, recent, un protestatar îndrăzneț împotriva abuzurilor din justiție.
Rapcea combină expertiza legală cu un activism fervent, adesea marcat de gesturi simbolice și critici la adresa elitelor.
Primii Ani și Formarea Profesională
Mihai Rapcea și-a început parcursul în avocatură în anul 2001, înscriindu-se ca avocat definitiv la Baroul București, una dintre cele mai prestigioase asociații profesionale din România. Absolvent al Facultății de Drept de la Universitatea din București – o instituție emblematică pentru formarea elitelor juridice românești – Rapcea a acumulat rapid experiență în domenii esențiale precum dreptul penal, civil, comercial, familial, administrativ și fiscal.
Cu un cabinet propriu, 'Casa de Avocatura Rapcea Mihai', situat în București, el s-a impus ca un profesionist de nota 10, contactabil la numărul de telefon 0727 673 376 sau prin email la rapcea@gmail.com.
De-a lungul celor 24 de ani de practică, Rapcea a reprezentat clienți în cazuri de mare vizibilitate, demonstrând o abordare combativă.
Un exemplu notabil este rolul său ca avocat al lui Dan Diaconescu, fondatorul OTV, în 2010, într-un scandal de șantaj care a zguduit media românească. Rapcea a acuzat atunci autoritățile de încălcarea secretului profesional, subliniind confidențialitatea comunicărilor avocat-client. Această implicare l-a expus la lumina reflectoarelor, dar și la critici.
El a servit chiar ca avocat al lui Gregorian Bivolaru (Fondator al Mișcării pentru Integrarea Spirituală în Absolut - MISA) în diverse proceduri legale.
Intrarea în Arenă Politică: De la Activism la Candidatură
Deși nu a deținut funcții politice majore, Mihai Rapcea s-a implicat în mod activ în politică.
În 1997, la 17 ani, apărea în fotografii alături de Viorel Ene, președintele Asociației Victimelor Mineriadelor 1990-1991 (AVMR), în sediul Partidului Liberal-Democrat – un indiciu timpuriu al interesului său pentru cauze anti-comuniste și naționaliste.
Mai târziu, în 2013-2014, s-a alăturat **Partidului Renașterea României (PRR)**, o formațiune politică fondată de foști deținuți politici și rezerviști militari, care critica politicile post-decembriste drept distructive. Rolul său în partid: listat ca avocat al partidului pe site-ul lor.
Punctul culminant politic a venit în 2024, când Mihai Rapcea a anunțat candidatura la Senat în circumscripția nr. 42 (București), din partea 'Partidului Patrioților Poporului Român (PPR)', condus de Mihai Lasca. Anunțul, făcut pe 12 noiembrie 2024 pe blogul său, a venit după ezitări inițiale: "Sunt avocat, nu politician de profesie, dar văd clar ce se întâmplă cu țara noastră", declara el într-un video pe Getia TV, o platformă Facebook dedicată conținutului patriotic.
Platforma sa electorală era:
Suveranitate națională:
Critică influențe globaliste din UE și NATO, cerând protecționism economic și sprijin pentru agricultură locală.
Reformă justiție:
Transparență totală, pedepse pentru corupție și protecție pentru rezerviști, bazat pe experiența sa legală.
Valori familiale și spirituale:
Promovarea familiei tradiționale, educație patriotică.
Campania, susținută de clipuri video pe Getia TV și pagina sa de Facebook a fost de tipul politic grassroots.
Un exemplu: într-o discuție cu Lasca, Rapcea afirma: "România are nevoie de lideri care nu se vând. Eu am refuzat oferte dubioase în cariera mea legală."
În 2015, Mihai Rapcea a candidat și la demnitatea de consilier în Baroul București, criticând "cercul puterii" din avocatură: "O bună parte dintre candidați speră să pătrundă pentru bani, notorietate și clientelă", scria el într-o opinie publică.
Miai Rapcea este un blogger prolific (rapcea.blogspot.com și rapcea.ro), unde abordează teme de la drepturile omului la critici geopolitice.
Pe conturile de social media postează frecvent despre abuzurile Jandarmeriei, separatism maghiar sau simboluri oculte în media.
Conturile sale, cu postări zilnice, atrag un public nișat, cu engagement intens.
Temele recurente includ anti-globalism, ortodoxie și alerte la ingerințe străine, cum ar fi un post din 1 noiembrie 2025 despre un deputat UDMR citind o proclamație separatistă.
Controversele sale nu lipsesc.
În justiție, el însuși a fost implicat în dezbateri, cum ar fi acuzații de breșe de confidențialitate în cazul Diaconescu.
Cel mai recent gest șocant al lui Minai Rapcea a avut loc pe 1 ianuarie 2025, în fața Palatului Parlamentului:
Un protest nud ("la pielea goală") împotriva Curții Constituționale (CCR), pe care o acuză de lovitură de stat.
Alături de IT-istul Mihai Tociu și economistul Tiberiu Poparad, Rapcea a inițiat "Constitutional Court Challenge" – un "ice bucket challenge" simbolic, declarând: "Împăratul justiției este gol".
El a criticat și semnul PNL ca "oblic" (asemănător cu simboluri legionare), cerând ajustări pentru a evita acuzații de antisemitism.
În 2025, Rapcea rămâne activ: pe X, comentează cazuri precum controlul judiciar al lui Călin Georgescu (30 octombrie) sau abuzuri jandarmerești la proteste (3 noiembrie). Pe Facebook, pe pagina sa continuă să posteze despre valori naționale, cu un engagement stabil.
Concluzie: Un Patriot
Mihai Rapcea nu este un politician clasic, ci un avocat-activist care sfidează normele.
De la sălile de tribunal la protestele stradale, cariera sa ilustrează tensiunea unui patriotism fervent.
Într-o Românie polarizată, el reprezintă vocea celor care cer trezire națională – riscantă, dar autentică.
Pentru contact sau mai multe detalii, vizitați rapcea.ro / sau la numărul de telefon 0727 673 376 sau prin email la rapcea@gmail.com
*
Dr. Ivo Filipov Georgiev - Președinte al Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria (AVE) și al Casei de Cultură „Sfânta Teofana Basarab” din Vidin
Subsemnatul, Dr. Ivo Filipov Georgiev, mi-am dedicat întreaga activitate profesională și civică servirii omului, științei și spiritului.
Cariera mea se desfășoară la confluența dintre medicină, istorie, artă și cultură, într-o permanentă preocupare pentru perfecțiune, adevăr și identitate națională.
Formare educațională și profesională
Sunt absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Craiova (UMF Craiova), unde am dobândit titlul de doctor medic, consolidând o formare științifică solidă și o viziune umanistă asupra profesiei medicale.
De asemenea, am urmat cursurile Facultății de Arte Plastice din Stanke Dimitrovo și Veliko Târnovo, în Bulgaria, perfecționându-mi sensibilitatea estetică și expresia artistică.
Această dublă specializare – medicală și artistică – a modelat o concepție interdisciplinară asupra vieții și a omului, întemeiată pe armonia dintre știință și frumos.
Activitate profesională
Am activat neîntrerupt în domeniul medical, cu o vastă experiență în asistența de urgență și coordonarea echipelor medicale.
În prezent:
• îmi desfășor activitatea ca doctor medic la Urgențe, intervenind în cazuri critice și contribuind la salvarea vieților omenești;
• ocup funcția de șef de filială în Bregova catre centru de urgența din Vidin, unde coordonez activități sanitare, educaționale și sociale;
• reprezint medicii de urgență în cadrul sindicatului „Podkrepa”, apărând drepturile profesionale, etica și demnitatea corpului medical;
• sunt președinte al Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria – Asociația AVE, structură care militează pentru recunoașterea identității naționale a românilor din Bulgaria și pentru apărarea drepturilor acestora;
• conduc Casa de Cultură „Sfânta Teofana Basarab” din Vidin, un lăcaș al culturii și spiritualității românești din sudul Dunării.
Prin aceste activități, mi-am asumat o misiune dublă: de slujire medicală a vieții și de apărare a culturii și identității românești.
Domeniul cercetării istorice ocupă un loc central în preocupările mele intelectuale.
Sunt cercetător în istorie și autor al mai multor lucrări științifice și publicistice, prin care urmăresc evidențierea legăturilor istorice, spirituale și culturale dintre România și Bulgaria.
Sunt autorul și editorul volumului „Cuvioasa Teofana Basarab – Sfânta Țarină”, o lucrare de profunzime dedicată unei personalități remarcabile a Evului Mediu balcanic.
Cartea valorifică surse documentare și perspective teologice, oferind o interpretare istorică și spirituală a rolului Teofanei Basarab în istoria Bulgariei și a Țărilor Române.
De-a lungul anilor, am publicat numeroase articole și studii de istorie, abordând teme precum:
• relațiile româno-bulgare în perioada medievală și modernă;
• dinamica identității românilor din sudul Dunării;
• interferențele religioase și culturale în spațiul Europei de Sud-Est;
• simbolistica regalității și sfințeniei în istoria comună a celor două popoare.
Am participat la simpozioane și conferințe științifice în România și Bulgaria, contribuind la consolidarea dialogului academic transfrontalier.
Prin activitatea mea editorială, caut să readuc în atenția publicului personalități și evenimente uitate, reafirmând valoarea memoriei istorice ca fundament al identității naționale.
Activitate civică și culturală
În calitate de președinte al Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria (AVE) și al Casei de Cultură „Sfânta Teofana Basarab” din Vidin, am desfășurat o activitate intensă în plan cultural, educațional și comunitar.
Mă implic activ în:
• organizarea de manifestări culturale, expoziții și conferințe dedicate istoriei și spiritualității românești;
• promovarea limbii și culturii române în școlile și comunitățile din Vidin și întreaga regiune dunăreană;
• apărarea drepturilor minorității române din Bulgaria în fața autorităților și organismelor internaționale;
• dezvoltarea proiectelor culturale transfrontaliere care întăresc legăturile dintre România și Bulgaria.
Prin aceste activități, urmăresc nu doar conservarea patrimoniului cultural românesc, ci și afirmarea sa într-un context european modern, bazat pe respect reciproc și cooperare.
Competențe și aptitudini
• Dr medic la urgențe, cu experiență clinică extinsă;
• Cercetător și autor de lucrări științifice în domeniul istoriei și culturii;
• Lider instituțional și promotor al dialogului intercultural;
• Artist plastic, cu preocupări pentru estetică și expresie vizuală;
• Limbi cunoscute: bulgară (nativă), română (nativă), rusă (fluent), engleză (nivel mediu);
• Competențe digitale: Word, Google Workspace, redactare și comunicare profesională.
Întreaga mea activitate este călăuzită de credința că adevărata slujire a omului se realizează prin cultură, cunoaștere și credință.
Ca medic, apăr viața.
Ca cercetător, slujesc adevărul.
Ca lider cultural, lupt pentru păstrarea demnității și identității românilor din Bulgaria.
Prin tot ceea ce întreprind, urmăresc să întăresc punțile de înțelegere și respect între poporul român și cel bulgar, în spiritul prieteniei, al cooperării și al valorilor comune.
Dr. I. F. Georgiev
*
Vlad Bilețchi - Activist civic, profesor și politician unionist din Republica Moldova
Educație și Cariera Profesională
Data și Locul Nașterii:
• 7 septembrie 1994, Chișinău, Republica Moldova.
Studii:
• A absolvit Facultatea de Economie (licență în 2016) la Universitatea de Stat din Moldova (USM).
• Deține un Master în Drept Public, obținut tot la USM.
Ocupație:
• Activează ca activist civic și politician.
• De asemenea, a devenit profesor la Liceul Teoretic Român-Francez "Gheorghe Asachi".
Activitatea Civică și Unionistă
Vlad Bilețchi este un promotor vocal al unirii Republicii Moldova cu România (Mișcarea Unionistă).
El a condus Asociația "Unirea - ODIP" (Onoare, Demnitate și Patrie), cunoscută pentru implicarea sa în acțiuni de voluntariat și promovarea identității românești.
A fost implicat în diverse campanii de renovare și acțiuni sociale, printre care:
• Cimitirul Eroilor
• Repararea capitală a Gimnaziului "Dimitrie Cantemir" din satul Aluatu, raionul Taraclia (prin restaurarea și dotarea a 6 săli de clasă, 2 laboratoare, cabinetul de muzică și biblioteca plus donații de haine, jucării, cărți și instalarea de echipament Wi-Fi).
A avut un rol activ în organizarea marșurilor unioniste, inclusiv în marșul din 1 septembrie (Centenar).
Carieră Politică
Alegeri Locale:
• A candidat ca independent la alegerile locale din 2019 în satul Aluatu, obținând 37% din voturi pentru funcția de consilier local.
Partidul Liberal (PL):
• În 2019, a candidat din partea Partidului Liberal în circumscripția Chișinău nr. 26, fără a fi membru de partid la acel moment.
AUR Moldova:
• În martie 2020, a aderat la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din România și a devenit președintele filialei sale din Republica Moldova.
A candidat la alegerile parlamentare anticipate din 2021 ca lider al AUR-Moldova.
A demisionat din funcția de președinte al AUR Moldova pe 15 mai 2022, fiind succedat de Boris Volosatîi.
Poziții Ideologice
Poziția Unionistă:
• Promovează constant unirea Moldovei cu România, afirmând că integrarea în Uniunea Europeană este posibilă doar în cadrul unui stat unificat (România Mare).
Vedeți mai multe detalii despre punctele sale de vedere în acest interviu:
• Vlad Biletchi (AUR): „Noi nu recunoaștem granița de pe Prut”.
Acest interviu oferă detalii suplimentare despre viziunea sa politică, în special în legătură cu subiectul unirii și alianța AUR.
*
Mihai Tociu - Biografia unui activist pentru identitatea românească
Mihai Tociu este una dintre figurile emblematice ale activismului civic din România contemporană, un om dedicat apărării valorilor naționale, tradițiilor și adevărului istoric.
Născut în plină eră comunistă, el a crescut în umbra unui regim opresiv, dar și-a canalizat energia rebelă spre lupta pentru libertate și demnitate.
Cu o carieră marcată de acțiuni curajoase, deseori la limita legii, Tociu a devenit un simbol al rezistenței pașnice împotriva manipulării culturale, a discriminării și a erodării identității românești.
Această biografie detaliată explorează parcursul său de viață, de la copilărie și participarea la Revoluția din 1989, până la campaniile sale iconice și luptele recente în justiție.
Anii de formare: O copilărie în umbra comunismului
Mihai Tociu s-a născut pe 29 februarie 1964, în București, într-o zi rară care îi conferă un statut simbolic de "copil al anilor bisectri", marcat de excepționalitate. Crescut în capitala României socialiste, unde propaganda de stat domina orice aspect al vieții cotidiene, Tociu a absolvit Facultatea de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București (astăzi Universitatea Politehnica). Studiul ingineriei i-a oferit o bază solidă de raționalitate și disciplină, dar nu l-a ținut departe de idealurile de libertate care fierbeau sub suprafața societății.
În anii '80, tinerii ca el erau martori la înăsprirea regimului Ceaușescu, cu lipsurile alimentare, cenzura și represiunea Securității. Tociu nu a fost un intelectual rupt de realitate; el a simțit pulsul schimbării și s-a implicat activ în mișcări subterane de rezistență. Deși nu provenea dintr-o familie de dizidenți cunoscuți, educația sa tehnică i-a cultivat un spirit analitic, esențial pentru activismul ulterior.
Revoluția din 1989: Botezul focului
Punctul de cotitură în viața lui Mihai Tociu a venit odată cu Revoluția Română din decembrie 1989. La doar 25 de ani, el s-a alăturat luptătorilor de pe baricade, participând cu un risc personal enorm. Dotat cu un AKM – pușca de asalt emblematică a armatei române – Tociu a fost voluntar în confruntările violente din București, unde zeci de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva dictaturii. A luptat pe străzile capitalei, în mijlocul haosului creat de teroriști și de forțele loiale regimului, contribuind la căderea zidurilor opresiunii.
După evenimente, Tociu a ales să nu solicite certificat de revoluționar și niciun avantaj material asociat. Acest gest de modestie îl definește: el nu a căutat glorie personală, ci o Românie liberă. Participarea sa la Revoluție nu a fost un accident; a fost o consecință a anilor de frustrare acumulată, transformând un tânăr inginer într-un activist convins că schimbarea vine prin acțiune directă.
Activismul civic: Acțiuni inedite și provocatoare
După 1989, Tociu nu s-a mulțumit cu tranziția democratică superficială. A observat rapid cum noile elite manipulau istoria și cultura pentru interese proprii, iar el a răspuns cu o serie de campanii creative și îndrăznețe. Activitatea sa civică a fost marcată de inițiative care îmbină umorul, simbolismul și confruntarea directă, adesea organizate prin asociații precum Toleranţă Zero, Mişcarea pentru Ţară (MOV) sau Civic Media.
Campanii culturale și pro-românești
Eminescu trăieşte prin noi (din 2011):
Lansată în Piața Universității din București, această acțiune anuală celebrează ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu prin recitări colective. Ajunsă la a treia ediție în 2013, ea subliniază rolul lui Eminescu ca pilon al identității românești, contracarând tentativele de "reinterpretare" multiculturală forțată. Tociu a criticat public exploatarea poetului în campanii care diluează moștenirea națională, afirmând că "Eminescu trăiește prin noi, nu prin manipulări".
'Iubeşte româneşte' și 'Cine-i bou face cadou':
Aceste inițiative promovează Dragobetele ca sărbătoare autohtonă, în opoziție cu Valentine's Day, văzut ca o invazie culturală. Tociu a organizat flashmob-uri și instalații artistice pentru a readuce în prim-plan tradițiile românești, argumentând că globalizarea nu trebuie să șteargă rădăcinile.
Acțiuni provocatoare împotriva manipulării
'De-mascarea lui Mihai Viteazu' (anii 2000):
O campanie care a contestat miturile istorice distorsionate, cerând o reevaluare onestă a domnitorului unificator.
'Acțiunea Picasso' 1 și 2 (2012-2013):
Numele vine de la celebrul pictor, simbolizând "arta" distructivă a reclamelor anti-românești. Tociu și colaboratorii săi au "vopsit" panouri publicitare cu mesaje ofensatoare, precum "Românii nu au valoare", transformând vandalismul în protest simbolic.
'Sus opinca' (2013):
O reacție la propaganda șovină ungară, unde Tociu a promovat simboluri tradiționale românești pentru a contracara revizionismul din Transilvania.
'Vei rămâne fără Ţară' (2003):
O campanie împotriva referendumului pentru aderarea la UE, criticând pierderea suveranității. Tociu vedea integrarea europeană ca o cedare a identității naționale.
Proteste recente: Istorie, discriminare și justiție
În ultimii ani, Tociu s-a implicat în acțiuni mai controversate, adesea alături de alți activiști precum Mihai Rapcea și Felix Roncea.
Protestul privind Casa Regală (2022):
În fața Muzeului Național de Istorie, el a cerut redeschiderea muzeului și dezvăluirea "adevărului" despre rolul Casei Regale în emanciparea evreilor din România, acuzând o istorie oficială selectivă.
Evenimentul Holocaustului (2022):
Pe 27 ianuarie, Tociu a depus o coroană cu un citat din Shimon Peres ("România a salvat 400.000 de evrei în timpul Holocaustului"), urmat de un proverb evreiesc: "Jumătate de adevăr este minciună". Gestul a fost interpretat ca o critică la adresa narativelor oficiale, dar el a negat orice negare a Holocaustului, subliniind doar nevoia de echilibru istoric.
Anti-vaccin și anti-segregare (2021):
A organizat proteste în Piața Universității împotriva "dictaturii pandemice", a pașapoartelor de vaccinare și a obligativității vaccinării, adunând mii de oameni.
Lupta împotriva CNCD (2015-2024):
Cel mai lung episod al carierei sale a fost o bătălie de 9 ani în justiție împotriva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Tociu a dovedit că un membru CNCD, numit ilegal, a încasat salarii de 3-4.000 de euro lunar timp de un mandat întreg. Decizia instanței din 2024 a anulat toate hotărârile emise în acel timp, expunând corupția instituțională.
În 2019, alături de colaboratori, a solicitat un miting la Palatul Cotroceni împotriva Legii Muzeului Holocaustului, văzând-o ca o prioritate discriminatorie.
Viața personală
Mihai Tociu este un om discret în privința vieții private. Căsătorit și tată, el își dedică majoritatea timpului activismului, susținându-se din resurse proprii. Pe Facebook, unde are o pagină activă, postează analize istorice și apeluri la acțiune. Site-ul său personal (tociu.ro) servește ca arhivă a campaniilor sale.
Criticii îl acuză de naționalism extrem, dar susținătorii îl văd ca pe un paznic al adevărului.
Mihai Tociu nu caută putere politică – deși a candidat independent la Senat în 2024 pe listele Partidului Puterea Pământului (PPP) –, ci schimbare reală. "Nu trageți, dom' Tociu!" – titlul unui articol din 2013 – surprinde ironia: un om pașnic, dar neclintit.
La 61 de ani, Mihai Tociu rămâne o voce vie în peisajul civic românesc. Moștenirea sa? O lecție că activismul nu e spectacol, ci angajament zilnic pentru o țară demnă. Într-o eră de fake news și identități diluate, el ne amintește: adevărul nu se negociază, se apără.
Articole Mihai Tociu din ziarul https://adevarul.ro/
*
Ringo Dămureanu este un profesionist cu experiență în Administrația publică, dar și în mișcarea sindicală și activitatea parlamentară
Ringo Dămureanu este un profesionist cu experiență în Administrația publică, dar și în mișcarea sindicală și activitatea parlamentară. Inginer licențiat în Știința Sistemelor și a Calculatoarelor și absolvent al unui master în Dreptul Afacerilor Publice la SNSPA, el și-a construit cariera în jurul serviciului public, dezvoltării instituționale și reprezentării intereselor lucrătorilor din Administrația publică, Sănătate și Asistența socială.
A activat peste un deceniu în funcția publică, ocupând poziții tehnice și de specialitate în cadrul Aparatului de specialitate al Consiliului Județean Dolj, unde s-a remarcat prin competențele în managementul bazelor de date, urbanism și controlul administrativ.
Din anul 2000, s-a consacrat mișcării sindicale, ca președinte al Sindicatului Național „Forța Legii”, cu rol în dialogul social la nivel local și național. De-a lungul timpului, a condus și alte structuri sindicale reprezentative și a făcut parte din conducerea unor confederații sindicale.
În paralel, a deținut poziții manageriale și administrative importante, inclusiv coordonarea unui proiect strategic finanțat prin POSDRU și mandatul de membru în Consiliul de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara.
Ca Deputat în Parlamentul României (2020–2024), Ringo Dămureanu a participat activ la lucrările mai multor comisii parlamentare și a deținut funcții precum Secretar al Camerei Deputaților și Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate. A promovat inițiative legislative și a reprezentat constant interesele cetățenilor și ale comunității românești din țară și din Balcani, în special din Albania și Valea Timocului.
Profilul său este completat de multiple specializări profesionale, competențe avansate în utilizarea tehnologiei, experiență în comunicare publică și abilități consolidate de negociere, organizare și conducere.
*
Ovidiu Bărbulescu
Născut în Craiova!
58 de ani, din 2023 pensionar la limită de vârstă, cu 27, 1/2 grupă specială în Sistemul Energetic Național, ramura producție!
Profesionist, având specialitatea de maistru energetician turbine și cazane!
1994-1999 activat în Confederația CNSLR-FRAȚIA, din 1996 Secretar General în CNSLR-FRAȚIA!
2019-2023, Director Zonal la ROSAL GROUP S.A.
2020-2022 activat ca Președinte Organizația Municipală Caracal a Partidului A.U.R.
2022-prezent, Secretar General al Filialei Județene Olt a Partidului S.O.S. România.
*